Budapesta a acuzat luni Comisia Europeană de partizanat politic după ce Executivul comunitar a anunțat că nu își va trimite comisarii la reuniunile informale organizate de președinția ungară a Consiliului UE, informează Reuters.
Decizia Comisiei a venit după ce premierul ungar Viktor Orban s-a întâlnit săptămâna trecută cu candidatul republican la președinția SUA, Donald Trump, și a efectuat anterior câteva vizite-surpriză, la Kiev, Moscova și Beijing, într-o autointitulată „misiune de pace”, ceea ce a stârnit critici puternice în rândul statelor membre ale UE.
Ungaria va deține, de la 1 iulie, președinția rotativă semestrială a Consiliului UE timp de șase luni, până la 31 decembrie. Această Ungaria va deține președinția rotativă a UE timp de șase luni, până la 31 decembrie. Această funcţie de coordonare a lucrărilor legislative nu o autorizează să se exprime în numele blocului comunitar pe scena internaţională.
„UE este o organizație internațională constituită de statele sale membre. Comisia Europeană este o instituție a UE”, a afirmat ministrul ungar pentru afaceri europene, Janos Boka, într-un mesaj publicat pe platforma de socializare X.
„Comisia UE nu poate selecta instituțiile și statele membre cu care dorește să coopereze. Toate deciziile Comisiei se bazează acum pe considerente politice?”, a adăugat Boka.
Un purtător de cuvânt al Comisiei Europene declarase anterior că instituția nu va trimite comisari specializați la reuniunile informale organizate de președinția maghiară a UE.
„În lumina evoluțiilor recente care marchează începutul președinției ungare, președinta (Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, n.r.) a decis că (Comisia Europeană) va fi reprezentată la nivel de înalți funcționari publici doar în timpul reuniunilor informale ale Consiliului”, a scris Eric Mamer, purtătorul de cuvânt al șefei Comisiei Europene, tot într-un mesaj postat pe rețeaua X.
„Vizita Colegiului la Președinție nu va avea loc”, a adăugat el.
Decizia, despre care Mamer a menționat într-un mesaj separat adresat jurnaliștilor că nu este limitată în timp, minimalizează efectiv participarea Comisiei Europene, deoarece comisarii specializați pentru domeniul de politică în discuție participă în mod normal la reuniunile ministeriale ale UE.
Kinga Gal, eurodeputată și vicepreședintă a partidului Fidesz al lui Orban, a declarat că mișcarea face parte din campania electorală a lui Von der Leyen.
„Ne-am obișnuit ca ea să folosească instituțiile UE, în special împotriva Ungariei, pentru șantaj și presiune politică”, a afirmat Kinga Gal. „Acest lucru este inacceptabil și contravine esenței cooperării europene”, a punctat ea, pe X.
Ursula von der Leyen încearcă să obțină sprijinul unei majorități a eurodeputaților în cadrul unui vot care va avea loc joi, pentru a obține un al doilea mandat în funcția de președinte a Comisiei Europene.
Săptămâna trecută, guvernul suedez a anunțat că Finlanda, Estonia, Letonia, Lituania, Polonia și Suedia nu vor trimite miniștri la reuniunile guvernamentale legate de președinția ungară a UE din această lună, în semn de protest față de discuțiile lui Orban cu președintele rus Vladimir Putin.
Ministrul suedez pentru afaceri europene, Jessika Roswall, a declarat că aceste țări vor fi reprezentate doar de funcționari publici și că alte țări membre ale UE discută acțiuni similare.
UE intenţionează să boicoteze o reuniune în Ungaria, după ce Orban a mers la Putin
Şeful diplomaţiei europene, Josep Borrell, intenţionează să împiedice miniştrii de externe ai blocului comunitar să se ducă în Ungaria luna viitoare, convocând o altă reuniune în acelaşi timp la Bruxelles, potrivit mai multor diplomaţi aflaţi la post în capitala UE.
Viktor Orban a suscitat mânie şi neînţelegere în cadrul UE prin vizita făcută lui Vladimir Putin la începutul lunii iulie, cu o „iniţiativă de pace” pentru care nu avea mandat din partea Bruxellesului, care încearcă acum să-l penalizeze, notează AFP și Agerpres.
Orban este acuzat că ar fi abuzat de preşedinţia semestrială a Consiliului UE pentru a discuta despre posibile căi de „armistițiu” în Ucraina, în dezacord cu poziţia UE de susţinere totală a Kievului şi de izolare a Rusiei.
Potrivit diplomaţilor intervievaţi de AFP, boicotarea reuniunii de la Budapesta ar fi un mod de a sancţiona Ungaria.
Dacă Josep Borrell ar convoca o reuniune la aceeaşi dată, „decizia nu ar mai aparţine miniştrilor. Astfel nu ar mai fi vorba de a lua decizia politică de a nu se duce în Ungaria, ci mai degrabă de faptul că ei ar trebui să meargă la Bruxelles”, a explicat unul dintre diplomați.
De altfel, un grup de 63 de eurodeputaţi au insistat luni printr-o scrisoare asupra retragerii dreptului de vot pentru Ungaria în cadrul Consiliului UE din cauza preocupărilor generate la nivelul blocului comunitar de vizitele întreprinse de premierul Viktor Orban în Rusia şi China în primele zile după ce ţara sa preluase preşedinţia prin rotaţie a UE pentru şase luni.
Scrisoarea, adresată preşedinţilor Comisiei Europene, Consiliului European şi Parlamentului European, a fost semnată de 63 de deputaţi europeni de diferite orientări politice, de la Partidul Popular European, conservator, la Verzi/Alianţa Liberă Europeană, progresistă.
„Preşedinţia ungară a Consiliului abia a început, iar prim-ministrul Orban a provocat deja daune semnificative abuzând de rolul preşedinţiei. Orban a efectuat mai multe vizite diplomatice în cadrul cărora a indus intenţionat în eroare cu privire la mandatul său”, se arată în scrisoare.
Preşedinţia ungară a Consiliului UE a început la 1 iulie, iar de atunci Viktor Orban a călătorit în Rusia şi China, unde s-a întâlnit cu preşedinţii ţărilor respective, Vladimir Putin şi Xi Jinping. De asemenea, a avut o întâlnire în Statele Unite cu candidatul republican la preşedinţia SUA, Donald Trump.
Instituţiile UE au insistat că, în aceste deplasări, Orban şi-a reprezentat doar propria ţară şi nu Uniunea Europeană în ansamblu.
În „misiunea sa de pace”, prim-ministrul Orban a lăsat în mod deliberat impresia că acţionează în numele Uniunii Europene, când, de fapt, nu are autoritatea de a reprezenta UE sau orice alt stat membru în afară de el însuşi, afirmă semnatarii scrisorii.
Astfel, ei cer ca Uniunea Europeană să meargă mai departe cu dosarul deschis împotriva Budapestei în urmă cu câţiva ani pentru încălcarea valorilor fundamentale ale UE şi care poate duce la retragerea dreptului de vot al Ungariei în Consiliu, proces complex pentru că necesită unanimitatea celorlalte 26 de state membre.
„Orban subminează în mod activ poziţiile europene comune atunci când militează, bunăoară, pentru o încetare a focului cu orice preţ şi nu pentru o încetare a focului în condiţiile Ucrainei. El nu numai că îşi depăşeşte competenţele, dar urmăreşte în mod activ o agendă politică contrară poziţiilor europene”, mai avertizează aceştia.
