„Categoric, iarna aceasta va fi mai bine, vor fi mai puține avarii ca anul trecut. Cu adevărat bine va fi din 2028”, spune primarul Nicușor Dan, întrebat de HotNews.ro dacă la iarnă bucureștenii vor avea apă caldă și căldură în apartamentele racordate la rețeaua de termoficare sau dacă vor îngheța din nou în case. În acest an s-au schimbat încă 45 de kilometri de rețea de termoficare, încă 25 urmează să fie înlocuiți până la finalul anului, iar cu investițiile făcute în anii trecuți se ajunge la circa 30% rețea principală modernizată. Directorul ELCEN, Claudiu Crețu, spune că reviziile necesare și reparațiile la CET-uri au făcute în timpul verii, însă sistemul este vechi și vor mai fi avarii.
Pentru ca bucureștenii racordați la sistemul de termoficare să aibă apă caldă și căldură în case la iarnă trebuie îndeplinite două condiții: CET-urile să funcționeze, iar rețeaua de distribuție să nu crape.
CET-urile țin de ELCEN, iar rețeaua de distribuție este la Termoenergetica, compania Primăriei Capitalei.
În fiecare iarnă, bucureștenii din mii de blocuri rămân fără apă caldă și căldură din cauza avariilor din sistemul de termoficare. Cum va fi în acestă iarnă?
„Atât se poate”. Cât de pregătită este rețeaua de termoficare pentru iarnă
Conform primarului general Nicușor Dan, în acest an s-au modernizat 45 de kilometri de rețea primară, în zonele unde se produceau frecvent avarii, iar până la finalul anului vor fi modernizați încă 25.
„În total, în 2021 am modernizat 28 de km, în 2022 – 32 km, iar în 2023 – 50 km. După aceste investiții, categoric, iarna aceasta va fi mai bine. În linii mari, ce am lucrat și ce lucrăm este bucata de rețea cea mai afectată. De exemplu, bucata din Mihai Bravu, unde s-a lucrat intens vara asta pe două tronsoane, acolo au fost cel puțin 70 de avarii anul trecut. Vor mai fi zile fără apă caldă și căldură din cauza avariilor, numai că mai puține decât anul trecut”, a declarat Nicușor Dan pentru HotNews.ro.
Viteza de răspuns este aceeași ca în iernile trecute, „fiindcă atât se poate, dar avarii vor fi mai puține în iarna asta față de iernile trecute”, spune Nicușor Dan.
Pentru cartierele aflate la capătul de rețea, municipalitatea a finalizat în sfârșit achiziția celor 20 de încălzitoare care vor fi montate la punctele termice unde este deficit- adică ajunge apa caldă, dar e mai mult rece. Vestea proastă este că până în decembrie vor fi montate doar 5-6, iar restul, până vara viitoare.
Pe lângă modernizarea rețelei, primarul spune că s-au făcut câteva lucrări importante – CET provizoriu din Titan, care vine cu un aport de apă caldă pentru sectoarele 2 și 3, modernizarea căminului de pe Releului, o bucată de magistrală din Ferentari, care permit alimentarea sectoarelor 2 și 3 și din alte CET-uri decât CET Sud, în cazul în care acesta va avea probleme, spune primarul general al Capitalei.
Cele mai vulnerabile zone din București în privința furnizării apei calde și căldurii sunt cele aflate la capetele de rețea, respectiv cartierele Aviației, Tei, Colentina, Fundeni, Mărgeanului, Virtuții, Labirint.
Când nu vor mai fi probleme majore la sistemul de termoficare din București?
„În 2028, când o să avem jumătatea din rețeaua principală făcută atunci, problema asta o să fie una secundară, asta înseamnă că am scăpat de 70-80% dintre avarii. Acum e modernizată undeva la 30% din rețea”, răspunde Nicușor Dan.
La aces moment, municipalitatea are deschise 15 șantiere – o parte pentru modernizarea celor 210 kilometri de rețea primară, cu fonduri europene, iar restul, lucrări cu fonduri proprii.
Întrebat dacă șantierele pentru modernizarea rețelei de termoficare afectează furnizarea agentului termic, Nicușor Dan spune că teoretic nu, practic da, pentru că vor fi întreruperi.
„Trebuie să fim conștienți că sunt instalații din 1964-1966”
Claudiu Crețu, directorul ELCEN București, entitatea care administrează marile centrale care produc electricitate și agent termic în București, spune că reparațiile curente și reviziile din timpul verii au fost făcute, însă sistemul fiind vechi, nu exclude avariile.
CET-urile se strică rar, însă atunci când o fac de obicei rămâne un sector întreg fără apă caldă și căldură, de la câteva zile până la o săptămână-două.
„Noi sperăm să funcționeze (CET-urile -n.r.) fără probleme și iarna aceasta, ne-am făcut partea de revizii și reparații, dar trebuie să fim conștienți că sunt instalații din 1964-1966. Riscul întotdeauna există, mai ales și din cauza faptului că lucrările pe rețea au fost mai puține decât s-au programat și asta pune o presiune foarte mare asupra funcționării CET-urilor. Pierderile pe rețea sunt în continuare foarte mari – undeva la 1.500 și 2.000 tone de apă pe oră”, a explicat Claudiu Crețu.???
Din cele patru CET-uri mari care furnizează agentul termic în București, doar unul este modernizat. Despre cât de necesară este modernizarea celor trei se vorbește de 20 de ani, însă din cauza situației financiare a fostului RADET, apoi a Termoenergetica, lucrările nu au putut fi făcute.
„Până acum nu au fost modernizate din cauză că Primăria nu și-a achitat obligațiile. Din această cauză, ELCEN a fost într-o situație financiară critică până în 2016. Din 2016 până în 2023 a fost în însolvență, tot din cauza faptului că Primăria nu a plătit. Anul trecut a ieșit din insolvență, acum e această șansă extraordinară de a atrage fonduri europene de sute de milioane de euro și de a face aceste CET-uri noi”, a explicat pentru HotNews.ro Claudiu Crețu.
Abia acum, după ieșirea din insolvență, ELCEN a depus proiecte pentru modernizarea CET-urilor, cu fonduri europene (60-70% din finanțare), valoarea investițiilor fiind de aproximativ 600-700 de milioane de euro. Este vorba despre CET Sud, CET Grozăvești și CET Progresu.
Când se va întâmpla asta? Directorul ELCEN București spune că dacă proiectele depuse vor fi aprobate, în această iarnă pot fi lansate licitațiile. 60-70% din bani vor veni din fonduri europene.
„Dacă modernizăm și aceste trei CET-uri, vom sta foarte bine, în sensul că funcționarea va fi mult mai flexibilă, iar prețul gigacaloriei poate să coboare spre jumătate. Modernizat acum este CET Vest, care a fost pus în funcțiune în 2009”, a explicat directorul ELCEN.
Modernizarea CET-urilor depinde însă în continuare de achitarea datoriilor pe care le are Primăria Capitalei la ELCEN și asigurarea unui circuit financiar corect între Primăria Capitalei, Termoenergetica și ELCEN, o situație care trenează de peste 30 de ani.
„Acești bani sunt foarte importanți pentru a cofinanța aceste proiecte pe fonduri europene. Dacă acești bani nu sunt plătiți, pierdem și șansa de a atrage fonduri europene, iar aceste CET-uri nu au cum să meargă la nesfârșit așa”, mai spune Crețu.
Ce datorii are Primăria Capitalei la ELCEN
Datoriile municipalității la ELCEN sunt de aproximativ 1 miliard de lei – facturi restante din ianuarie 2024 și până acum (în jur de 150 de milioane de lei), facturi neîncasate de la populație ( aproximativ 200 de milioane de lei) și „pierderi nerecunoscute” în rețea (600 de milioanede lei).
„Primăria spune că are de plată 150 milioane lei, dar această sumă e raportată la subvenția de plată. Doar că subvenția nu se raportează la întreaga sumă. Ca să explic, noi vindem către Termoenergetica 100 de gigacalorii, pe drum se pierd 40. Primăria plătește subvenție doar pentru cele 60 de gigacalorii care sunt vândute la populație. Pierderea trebuie acoperită tot de Primărie, potrivit legii, iar primăria nu a acoperit-o încă. Acel audit promis de domnul primar general, care să clarifice situația pierderilor, nu a fost făcut încă, îl așteptăm”, a explicat Crețu.
Primarul Nicușor Dan recunoaște pierderile și spune că va face un audit care să clarifice situația, pentru că sunt datorii acumulate din 2020, iar „calculul este complicat”: „Auditul se va face cât de curând, nu mă aștept să dureze mai mult de doi ani”.
În ceea ce privește datoria de 150 milioane lei, facturi restante, Nicușor Dan spune că în maximum două luni se va ajunge la zi.
Sistemul centralizat de încălzire din București, pierderi în rețea de aproape 40% în 2022
Sistemul centralizat de termoficare din București a avut în 2022 pierderi de căldură de circa 40%, cu aproape 3% mai mult decât în 2021, potrivit bilanțului energetic aprobat de Consiliul General al Municipiului București la finalul anului 2023. În decembrie 2024, va fi aprobat auditul energetic pe 2023.
Pentru reducerea pierderilor de energie se recomandă începerea programului de reabilitare a rețelelor termice primare și înlocuirea cu conducte preizolate, prevăzute cu sistem de detectare automată a pierderilor.
Se poate estima că reabilitarea întregului sistem de transport ar fi un proiect care s-ar desfășura pe cel puțin 20 de ani și ar costă cel puțin 1 miliard de euro. Calculele indică faptul că se poate ajunge la redimensionarea și înlocuirea a cca. 80% din totalul conductelor de transport, având vechime mai mare de 20 ani, dacă se va ține seama de debitele reale de agent termic rezultate din reducerea necesarului de energie termică maxim orar”, se arată în document.
Pentru reabilitarea sistemului de distribuție ar mai fi nevoie de încă 400 milioane de euro.
Câți bucureșteni depind de sistemul centralizat de termoficare
Potrivit datelor existente, Termoenergetică furizează energie termică pentru 10.032 de asociații de proprietari/locatari din 8.091 de blocuri de locuințe, pentru 74 de cămine și 313 imobile/case, reprezentând aproximativ 1.170.000 de locuitori. Din totalul energiei tehnice furnizate de Termoenergetica, consumul populației reprezintă 92,21%.
Cât de vechi sunt conductele din reațeaua de termoficare din București? Situația este următoarea:
- din cei 2.763 de kilometri de conductă rețea secundară, peste 45% are o vechime mai mare de 25 de ani, 14,4% între 20 și 25 de ani, 23% între 10 și 20 de ani și circa 17% mai puțin de 10 ani.
- din cei 851,84de kilometri de conductă de rețea primară de transport apă fierbinte, peste 65% este mai veche de 25 de ani, 10% are între 20 și 25 de ani, 11% între 10 și 20 de ani și doar circa 14% mai puțin de 10 ani.
