„Acesta nu este Eurovision”, a spus președinta Parlamentului European, Roberta Metsola, în timp ce încerca să pună capăt interpretării cântecului Bella Ciao de către europarlamentarii de stânga după discursul premierului maghiar Viktor Orban în timpul unei dezbateri de miercuri. The Guardian a realizat un scurt istoric al imnului clasic antifascist Bella Ciao, cântec pe care mulți l-au auzit pentru prima dată în cunoscutul serial La Casa de Papel, serie produsă inițial de spanioli și apoi cumpărată și făcută cunoscută în întreaga lume de Netflix.
Deși melodia este atât de captivantă și ușor de reținut încât poate sta foarte bine pe scena Eurovision, acesta este mai mult decât un cântec care sună bine pe scenă sau în cluburi și spune povestea luptei stângii politice împotriva opresiunii.
Sau cel puțin așa este percepută, subliniază The Guardian.
Melodia Bella Ciao, melodia antifascistă transformată în HIT de Casa de Papel
Cea mai cunoscută versiune a cântecului este spusă din punctul de vedere al unui partizan care se trezește într-o dimineață știind că trebuie să-și lase persoana iubită în urmă pentru a lupta cu un invadator nespecificat, realizând că s-ar putea să nu o mai vadă niciodată.
„Dacă voi muri ca un partizan”, cântă el, „Trebuie să mă îngropați / să mă îngropați acolo sus, pe munte / la umbra unei flori frumoase / și toți cei care vor trece / vor spune „Ce floare frumoasă. / Aceasta este floarea partizanului / care a murit pentru libertate.’”
Bella Ciao este fredonată an de an în Italia, pe 25 aprilie, de Ziua Eliberării, care reprezintă sărbătorirea sfârșitului dictaturii fasciste a lui Benito Mussolini și a ocupației naziste.
În ultimii ani, melodia a fost cântată și la protestele antiguvernamentale din Iran, scandată pe baricadele Ucrainei, cântată de protestatarii pentru drepturile femeilor din Polonia și difuzată ilicit din minaretele moscheilor din Turcia, poliția turcă acuzând un atac cibernetic.
Din Chile până în Hong Kong, de la Occupy Wall Street (proteste față de inegalitățile economice și lăcomia corporațiilor) până la Fridays for Future (mișcarea internațională a grevelor elevilor împotriva schimbărilor climatice începută de Greta Thunberg), a devenit expresia muzicală supremă a dorinței de libertate.
Cântecul a fost folosit și în cunoscutul serial spaniol La Casa de Papel (Money Heist), unul dintre cele mai vizionate seriale din istoria Netflix, motiv pentru care a ajuns la persoane mai puțin implicate politic și a ajuns inclusiv să fie difuzat în cluburile de noapte.
Care este originea cântecului Bella Ciao
Originile melodiei Bella Ciao sunt la fel de încurcate pe cât de atractivă este muzicalitatea ei. Cea mai veche înregistrare cunoscută a unei melodii asemănătoare cântecului datează din 1919, de către acordeonistul klezmer din Odesa Mishka Ziganoff, iar unii cercetători i-au identificat rădăcinile în muzica populară franceză, idiș sau dalmată. Versiunea lui Ziganoff era însă fără versuri.
O versiune lirică plasează cântecul nu în mijlocul rezistenței – mișcarea de rezistență italiană împotriva ocupanților naziști și a colaboratorilor italieni ai acestora din 1943-1945 – ci în câmpurile cu orez din Câmpia Padului din Italia. Naratorul ei nu este un partizan, ci o mondina, o femeie care „plivește orezul” și care se plânge de țânțari și șefi cruzi.
Acest lucru ar sugera că Bella Ciao este un cântec popular din secolul al XIX-lea care a fost politizat în timpul celui de-al Doilea Război Mondial, dar în ultimii ani cercetătorii muzicali au sugerat că versiunea „partizană” precede versiunea „mondinei”.
Unii istorici spun că versiunea „partizană” ar fi fost inventată inclusiv DUPĂ ce lupta de rezistență a luat sfârșit, deoarece există puține dovezi că ea a fost cântată vreodată de vreun partizan real.
Chiar dacă Bella Ciao a fost cântată de unii partizani din Abruzzo, așa cum a susținut istoricul italian Cesare Bermani, probabil că nu a fost esențial pentru mișcarea de rezistență.
Este mult mai credibil ca majoritatea partizanilor să fi intonat imnul brigăzilor Garibaldi, mai deschis de stânga, Fischia il Vento, care se baza pe o melodie rusă și profeția unei „primăveri roșii”.
În epoca războiului rece, Bella Ciao, cu inamicul său vag definit și accent pe romantism în detrimentul ideologiei, a devenit un imn prin care să ne amintim de lupta împotriva fascismului.
La sesiunea plenară de miercuri de la Strasbourg, cântecul a venit în cea mai mare parte din colțul din stânga sus al camerei hemiciclului unde stau partidele de stânga, în timp scopul ințial al Bella Ciao era tocmai să permită diferitelor partide să strângă rândurile împotriva antidemocraților.
