Într-o lume marcată de schimbări rapide și incertitudini economice, gestionarea finanțelor personale devine o provocare din ce în ce mai mare. Astfel, planificarea pentru un viitor financiar liniștit nu mai este doar o opțiune, ci o necesitate. Raiffeisen Acumulare, fondul de pensii facultative oferit de Raiffeisen Bank România, reprezintă soluția de încredere pentru cei care doresc să își asigure un trai confortabil și stabil în perioada de pensionare. Printr-o abordare personalizată și flexibilă, acest fond îți oferă posibilitatea de a economisi și de a investi eficient, adaptându-se, în același timp la, schimbările neprevăzute din viață.
Mihail Ion, vicepreședinte al Raiffeisen Bank, Divizia Piețe de Capital și Planificare Financiară Personală, evidențiază, în cadrul unui interviu, importanța economisirii inteligente și a pensiilor facultative în asigurarea unui viitor financiar sigur pentru români: „Ca să ne putem păstra standardul de viață și după pensionare, avem nevoie să economisim periodic pe durata vieții active. Și atunci obținem și efectul dorit, anume să completăm pensia de stat și pensia privată obligatorie cu o pensie privată facultativă.”
Nu ai timp să parcurgi tot textul? Îți prezentăm 4 concluzii pe care să le reții:
- Numărul de pensionari va crește în viitor, ceea ce înseamnă că presiunea pe pensia de stat va fi și mai mare;
- Timpul lucrează în favoarea noastră, cu cât începem mai devreme să contribuim pentru o pensie privată facultativă, cu atât pensia va fi mai mare;
- Cu o pensie facultativă, îți poți menține și după pensionare standardul actual de viață;
- Performanța obținută în 16 ani de fondurile de pensii facultative arată ca veniturile obținute prin contribuția la un fond de pensii private pot fi cu aproximativ 70% mai mari comparativ cu economisirea prin instrumentele clasice (de ex. depozite bancare).
Cum poate crește piața pensiilor private?
- modificarea legislației prin creșterea deductibilitatii fiscale
- aderarea online la fondurile de pensii facultative
- oferirea de stimulente celor care aderă la un fond de pensii
Cum s-a schimbat modul în care se raportează românii la pensiile facultative, din experiența Raiffeisen?
Mihail Ion: Cred că vorbim despre un proces evolutiv, suntem pe o curbă a învățării, iar progresul poate să fie ajutat de proactivitatea noastră ca participanți la piață. Spun asta pentru faptul că nevoia de pensie este una destul de îndepărtată în timp și probabil că într-un univers de provocări e mai greu ca salariații să conștientizeze o astfel de nevoie și să o prioritizeze. Și atunci e important un dialog, o consiliere pe care o putem realiza într-un context de planificare de finanțe personale și încet-încet, oamenii încep să contribuie periodic pentru a-și construi o pensie facultativă. Suntem încă într-un stadiu relativ incipient, în ciuda faptului că piața funcționează de peste 16 ani.
Dacă ar fi să dăm niște repere cantitative, probabil undeva la 10% dintre salariați au conturi de pensie facultativă și dintre aceștia, puțin peste jumătate sunt și activi, adică continuă să contribuie periodic. Putem să spunem pe scurt că puțin peste 5% dintre salariații din România, astăzi, contribuie periodic pentru a-și construi o pensie facultativă, iar nevoia e mult mai mare decât atât.
Care sunt motivele pentru această evoluție?
Mihail Ion: Motivele cred că sunt legate de faptul că, poate, mă repet un pic, e vorba despre o nevoie cumva îndepărtată. Și atunci, în schimbul prezent-viitor, probabil că prima tendință este să prioritizăm prezentul sau viitorul imediat apropiat. Însă aici intervine și rolul nostru ca participanți la piață. De ce spun asta? Pentru că economisirea pentru pensie e una care se construiește pe o perioadă îndelungată și perioada pe care economisim sau în care construim o pensie este una determinantă pentru suma viitoare de care să putem beneficia.
Dacă aș da niște repere cantitative foarte simple și ușor de înțeles, o perioadă de acumulare de 30 de ani, de pildă, dacă am scurta-o la 20 sau cineva decide să amâne momentul când deschide o pensie și în loc să contribuie 30 de ani, contribuie doar 20 de ani, deci amână practic cu 10 ani decizia de a începe o economisire pentru o pensie facultativă, atunci pentru a obține același efect, aceeași pensie comparativ cu scenariu inițial de 30 de ani, deci pornind cu 10 ani mai târziu, e nevoie ca suma economisită lunar să fie dublă față de scenariul în care porneam la un calcul de 30 de ani. Mai simplu, dacă am compara 100 de lei economisiți lunar pe 30 de ani, ca să obțin același efect, aceeași pensie pe o perioadă de 20 de ani, aș avea nevoie de 200 lei pe lună, deci efortul ar fi dublu. Asta înseamnă că efectul de bulgăre de zăpadă, dacă putem să îi spunem în termeni mai puțin academici, e unul esențial.
Crește numărul de pensionari, crește și presiunea pe pensia de stat
Aici e important să începem devreme și capitalizarea sau câștigul care se acumulează periodic, pe lângă sumele depuse, contribuie la un rezultat așteptat. Și spuneam mai devreme că sunt puțini români, astăzi, care economisesc pentru pensie. În condițiile în care nevoia este foarte mare. Cred că putem spune fără să greșim că majoritatea covârșitoare a populației are nevoie să economisească pe durata vieții active. Spun asta pentru faptul că astăzi probabil pensia medie e undeva la 40% din salariul mediu, deci rata de înlocuire pensie-salariu e una sub 50% semnificativ. Și de asemenea, pensia privată obligatorie pilonul doi, cum mai e cunoscut, compensează doar o mică parte din diferența între pensie și salariu.
Cu alte cuvinte, ca să ne putem păstra standardul de viață și după pensionare, avem nevoie să economisim periodic pe durata vieții active. Și atunci obținem și efectul dorit, anume să completăm pensia de stat și pensia privată obligatorie cu o pensie privată facultativă. Cred că avem cu toții în jurul nostru sau întâlnim situații, frecvent, în care înțelegem nevoia de pensie sau înțelegem faptul că în cele mai multe cazuri nivelul pensiei este unul insuficient. Cred că avem cu toții părinți, bunici, mătuși-unchi ș.a.m.d. și ne ușor să constatăm că nivelul pensiei nu e unul suficient.
Dincolo de situația prezentă, din păcate, perspectiva e una și mai puțin favorabilă, pentru faptul că dinamica demografică ne arată o creștere a numărului de pensionari.
„Probabil peste 5-7 ani vom observa chiar o creștere bruscă a numărului de pensionari, în vreme ce populația activă sau numărul de salariați care contribuie la bugetul asigurărilor sociale e unul stagnant sau poate chiar în scădere.”
Și atunci presiunea pe bugetul de asigurări sociale o să fie una și mai mare decât este astăzi, iar dificultatea în a avea și o pensie pilon 1 la nivelul de astăzi este și mai mare, adică probabilitatea ca ea să se poată menține este una probabil mai mică. Dincolo de contextul local pe care l-am descris mai devreme și cu particularitățile legate de creșterea numărului de pensionari am avut și noi Baby Boomers și ei urmează să se retragă probabil în 2030-2032.
Vorbim despre un context global care, după părerea mea, o să genereze o mare atenție către o economisire pe perioada vieții active pentru pensie. Și spun asta pentru faptul că în ultimii ani s-a investit și cu rezultate notabile, cu succes în creșterea standardului de viață. Pe cale de consecință, starea de sănătate, vorbesc global, a populației s-a îmbunătățit, speranța de viață a crescut. Asta înseamnă că trăim sau populațiile recente trăiesc mai mult decât în trecut. În același timp, însă, asta atrage după sine și faptul că avem nevoie să compensăm venituri pe o perioadă, după retragere, mai lungă decât în trecut. Și în completarea asta de venituri după pensionare nu prea s-a investit mai deloc. Și atunci, părerea mea este că vom asista la un trend global de înclinație către economisire pentru pensie mult mai puternic decât vedem astăzi.
Astfel, înțelegem cumva și dinamica la nivel global. Și aici mă întorc, și repet, probabil că viața de zi cu zi, provocările pe care le avem mai greu ne duc în poziția să ne gândim ce ar trebui să facem pentru noi în funcție de sigur vârsta pe care o avem peste 10, 20, 30 sau mai bine de ani. De asta e important să discutăm despre o perspectivă asupra finanțelor personale pe termen lung și să începem devreme, pentru că efectul pe care l-am menționat, de compunere și acumulare pe perioadă lungă, e unul benefic și el se poate obține cu sume nu foarte consistente, dacă începem devreme.
Ce sfaturi i-ați da unei persoane care își planifică pensionarea în contextul actual al piețelor financiare?
Mihail Ion: Dacă ar fi să simplificăm, ar fi două repere la care ne putem uita. Primul dintre ele este să începem să economisim periodic pentru pensie. Începem astăzi, asta e cel mai important, nu trebuie să amânăm absolut deloc. Timpul lucrează în favoarea noastră dacă luăm o decizie corectă. Și e important să decidem acum, pentru că evităm riscul să luăm o decizie atunci când aceasta nu prea mai poate să producă efecte. Ce înseamnă asta? Dacă ne decidem la 50-55 de ani că vrem să economisim pentru pensie sau 60, atunci timpul e unul prea scurt ca să putem să generăm niște efecte consistente. Deci, primul sfat este acesta – să începem să economisim pentru pensie, de astăzi, chiar dacă suntem foarte tineri.
Cu atât mai mult, cei care sunt cei mai tineri vor obține efectele cele mai puternice în viitor. Pentru că perioada de acumulare lungă, cum spuneam, are o contribuție decisivă la nivelul pensiei. Și al 2-lea reper la care ne putem gândi este instrumentul prin care economisim pentru pensie. Și aici m-aș depărta puțin de poate cum se întâmpla acum câteva generații, când probabil, indirect, efortul părinților pentru pensie consta mai degrabă în educația copiilor și speranța sau perspectiva că ulterior copiii vor susține părinții când se vor pensiona. Atunci instrumentul prin care economisim, investim pentru pensie este unul important.
„Putem să spunem că sistemul de pensii facultative în România e unul deja matur, care funcționează foarte bine. Și deci instrumentul către care putem să îndrumăm clienții e un fond de pensii facultativ.”
Pensia poate fi cu aproximativ 70% mai mare comparativ cu economisirea prin instrumentele clasice
Există anumite particularități, specificități pentru alegerea la care mă refer. Și aici, în termeni simpli, aș spune că fondurile de pensii facultative sunt niște vehicule care cred că sunt structurate bine din perspectiva instrumentelor în care sunt investiți banii. Pentru că vorbim de o combinație între stabilitatea pe care o generează investițiile din portofoliul fondului de pensii în obligațiuni guvernamentale, de pildă, cu combinat cu participarea la creșterea la profiturile generate de companiile listate la bursă prin investiții în acțiuni. Și atunci vorbim de un mix foarte bun, care generează niște câștiguri benefice pentru viitorii pensionari, în condițiile unei fluctuații a valorii unității de fond, care cred că poate să fie una agreată de participanți. De ce pun accent pe instrumentul în care investim? Pentru că, probabil, fără să avem neapărat un scop declarat, mulți dintre noi economisim în clasicele instrumente, poate depozite bancare, contul de economii ș.a.m.d.
E foarte bine și asta, dar din nou, pe o perioadă lungă de timp, randamentul investiției e unul care generează niște efecte notabile. Și o să dau un exemplu foarte simplu! Am comparat randamentul fondului de pensii pe care îl administrăm noi, se numește Raiffeisen Acumulare. Funcționează din 2008, deci mai bine de 16 ani de istoric, un randament anualizat undeva la 7,5%/an și l-am comparat cu rata inflației și cu rata dobânzii generată de depozitele bancare. Am observat că vorbim despre un randament aproape dublu față de câștigurile din depozite sau rata inflației. Cred că randamentul mediu al depozitelor pe perioada la care am făcut referire este undeva la 4 – 4,2 – 4,5. Și această diferență cam de 3 puncte procentuale pe an, în termen de capital acumulat, pe o perioadă lungă de timp, dacă am extrapola la 30 de ani, de pildă. Deci, repet, vorbim de un istoric de 16 ani.
Și ca să facem, să putem să desprindem o concluzie cât de cât relevantă pentru ce înseamnă o economisire pentru pensie, luăm ca reper 30 de ani, deci extrapolând pe 30 de ani acest plus de randament de la 4,5 la 7,5 deci 4,5 dacă am fi economisi în depozit, de 7,5 dacă am fi economisit în fondul de pensii. Deci acest plus de randament generează o sumă acumulată la finalul celor 30 de ani sau o pensie viitoare cu aproximativ 70% mai mare.
„Aș avea două repere pe care l-aș împărtăși cu audiența noastră. Unu să începem să economisim și să investim pentru pensie acum. Cel de-al 2-lea să folosim instrumentul potrivit, anume fondul de pensii facultative.”
Întorcându-mă la instrument, mai sunt și alte avantaje. Există un anume regim de deductibilitate fiscală pentru fondul de pensii facultative. Asta înseamnă că putem să considerăm că o parte din contribuția noastră la pensie vine de la stat, prin reducerea de impozit pe salariu. Atunci avem un câștig și mai mare. Și cred că aș putea să zică și un alt efect al fondului de pensii, al alegerii fondului de pensii este și o anume disciplină, pe care ne-o induce, în sensul în care sumele acumulate pot să fie folosite doar în scop de pensie. Asta înseamnă că, implicit, alegerea pe care o facem ne protejează de o potențială tendință viitoare să folosim banii într-un alt scop.
Deci banii îi putem retrage doar la momentul pensionării sau îi putem primi ca o pensie sau, mă rog, activul acumulat se poate transfera familiei, în cazul în care se întâmplă eveniment nefericit – decesul participantului. Și acesta e un element pentru care cred că e o idee foarte bună să alegem un fond de pensii facultative, pe lângă celelalte elemente pe care le-am menționat mai devreme.
Unii români încă se tem de ideea de pensie facultativă. Cum ați putea să le calmați temerile de genul acesta legate de fondul de pensii facultativ al Raiffeisen?
Mihail Ion: Nu sunt atât de convins că e vorba de o temere, de un fond de pensii în sine, ci cred că este mai degrabă ceea ce am menționat mai devreme – poate o conștientizare. Câteodată mai puțin evidentă a nevoii de economisire pentru pensie sau pur și simplu o amânare, mai ales că vorbim despre un eveniment viitor, poate mai într-un viitor mai îndepărtat. Și am constatat asta în discuțiile cu clienții. Atunci când discutăm despre o perspectivă pe termen lung asupra finanțelor personale, clienții înțeleg repede despre nevoie și decid să înceapă.
Avem rezultate foarte bune pe care le-am constatat în discuțiile cu clienții. Am observat, apropo de temeri, mai degrabă este că, gândindu-se la perspectiva viitoare, de pildă, un motivator important este dorința de a păstra independența financiară și după pensionare. Sau, altfel spus, dorința de a nu transfera și asupra copiilor nevoia de completare a standardului de viață a părinților după pensionare. Și atunci, mulți clienți spun da, vreau să îmi ajut copiii, inclusiv prin faptul că mă pregătesc pentru momentul pensionării acum cât sunt activi și nu aștept să mă ajute ei atunci când o să fie nevoie.
Creșterea încrederii
Apoi, ce am mai observat și sunt convins că asta se va consolida în timp și participanții înțeleg asta din ce în ce mai bine este faptul că pe măsură ce sumele acumulate cresc, participanții devin mai confortabili și mai încrezători în situația financiară personală. Când vine vorba despre bani, în general, mulți dintre oameni au un anume stres. Poate că nu sunt neapărat suficient și nu mă refer neapărat la România. E valabil și pentru țări unde nivelul de trai mai ridicat. Astfel, când avem o perspectivă pe termen lung, știm ce obiective avem, știm pentru ce vrem să economisim: pentru pensie, pentru educația copiilor, pentru alte obiective financiare. Deci le cunoaștem, le-am definit, le-am așezat pe un tablou, pe un termen mai îndelungat și știm și cum ne pregătim pentru ele. Am nevoie de nu știu câte sute de lei pentru pensie, vreau să economisesc și pentru educația copiilor, am nevoie de câteva sute de lei și pentru a-mi proteja familia cu asigurare, ș.a.m.d. Astfel, oamenii devin mai încrezători, așa că mai degrabă cred că temerile lor încep să se diminueze pe măsură ce păstrăm cadența și observăm că da, am parcurs o parte din drumul pe care l-am planificat și pentru care m-am pregătit. Și, mai departe, înțelegând că doar economisim periodic ajungem să ne atingem obiectivele, intervine și autodisciplina, la care mă refeream mai devreme.
Oamenii ajung să-și administreze bugetul personal mai bine. Cu siguranță pot să găsească niște cheltuieli care sunt nenecesare și pe care să le evite și atunci reușesc să economisească periodic. Atunci și elementul acesta de autodisciplină, cumva, contribuie la eliminarea sau reducerea temerilor și creșterea încrederii cu privire la situația financiară personală viitoare.
Cum comunicați cu participanții la fondurile de pensii pentru a le explica performanța și riscurile asociate?
Mihail Ion: Ce credem că e cel mai important, pentru că e nevoie de un pic de timp și analiză să înțelegem puțin cum anume putem să ne uităm holistic la finanțele personale și mai ales pe o perioadă lungă. Cele mai bune rezultate pe care le-am observat până acum sunt în discuții unu la unu în unitățile băncii și nu numai. Colegii noștri reprezentați de vânzări și care au și acreditare pentru agenți, ca agenți de marketing ai fondului de pensii facultative discută cu clienții, cum spuneam, o perspectivă pe termen lung asupra finanțelor personale, ghidează clienții și îi ajută pe aceștia să înțeleagă decalajul la care mă refeream între salariul și pensie la momentul pensionării.
Și în plus, un element pe care îl observăm ca având mare succes în facilitarea discuției și până la urmă în avantajul clienților pentru a înțelege contextul la care mă refeream, ce înseamnă planificare financiară personală, ce înseamnă economisire pentru pensie, este un instrument pe care l-am creat noi în Raiffeisen Bank România – Smart Finance. Este un instrument digital pe care colegii îl au la dispoziție pe o tabletă. Asta înseamnă că au mobilitatea de care e nevoie și în același timp facilitează o discuție 1:1. Folosind practic același ecran, clienții pot să navigheze împreună cu reprezentanții noștri de clientelă în acest instrument și punem în ecuație contextul personal, poate venituri, sume care pot să fie economisite lunar. Înțelegem cam care ar putea să fie pensia pilon 1 în viitor. Clienții reușesc să înțeleagă decalajul la care mă refeream, pot să facă diverse simulări și să vadă, în funcție de perioada pe care o mai au de economisit și perioada pe care ar vrea să încaseze o pensie, ce sumă ar avea nevoie să economisească lunar.
Atunci putem să facem niște simulări dinamice în care e ușor de înțeles despre ce sume ar fi nevoie. Sigur, pe niște scenarii de randament ipotetice, în așa fel încât să reușim să completăm decalajul la care mă refeream între venituri și pensie. Și asta am observat că ajută foarte mult. Ajută consilierii noștri de clientelă în a explica nevoia în primul rând și ajută clienții să înțeleagă cum această nevoie poate să fie satisfăcută. Și apoi, da, urmează discuții legate de fondul de pensii facultativă pe care îl administrăm – Raiffeisen Acumulare.
„Ne mândrim cu performanța fondului. De altfel, e un fond care a fost premiat în repetate rânduri pentru cea mai bună performanță în ultimii 10 ani de către Bursa de Valori. Credem că este set-up-ul potrivit pentru a avea succes și a ghida clienții în a-și așeza pentru o perspectivă mai îndelungată finanțele personale, iar discuția legată de pensii e un pilon central în această perspectivă.”
Dincolo de asta, discutăm și cu angajatori, companiile care sunt clienți ai băncii și nu numai. Pentru că, pe lângă contribuțiile individuale pe care le pot face salariații în nume propriu, ei pot să beneficieze și de la companiile unde lucrează de contribuție în fondul de pensii. Avem companii care decid să adauge o componentă în pachetul salarial, reprezentată de pensia facultativă. Ne bucură foarte mult asta pentru că tocmai exact cum menționam mai devreme în schimbul prezent-viitor, atunci dacă cineva pune în lumină și perspectiva viitoare, nu doar cea prezentă, ni se pare că e o abordare foarte responsabilă și aici există anumite avantaje fiscale. Astfel, credem că cele două puse la un loc – contribuția angajatului, contribuția angajatorului – pot să contribuie la succes și credem că se întâmplă un efect de antrenare la nivelul pieței.
Observăm că și alți participanți la piață pun accent din ce în ce mai mult pe distribuția de pensii facultative. Și mă întorc, cred că e foarte important să facem astfel de discuții cât mai repede, pentru că am menționat situația demografică, am menționat deficitul de economisire pentru pensie destul de mare la momentul ăsta. Dacă ar fi să ne uităm, de pildă, și în alte țări din jur, atunci mă întorc în România, cam 5% dintre salariați sunt activi. Dacă aș lua, nu știu, țări din Europa Centrală și de Est putem să găsim 50-60% din populația activă. Atunci am putea să zicem că ar trebui să vedem un număr cam de 10 ori mai mare de participanți activi decât avem astăzi și de asta credem că e nevoie de un efect de antrenare la nivel de piață, care să genereze o atenție mult mai mare asupra economisirii pentru pensie facultativă.
Creșterea deductibilității fiscale ar putea stimula piața pensiilor private facultative
Sunt convins că vor mai urma și alte discuții și demersuri la nivel de piață pentru a stimula economisirea. Pentru că economisirea pentru pensie, pentru că probabil această componentă a sistemului de pensii private a rămas puțin în urmă și dacă ne referim la ponderea contribuției în salariul salariilor tot crescut, contribuția medie a crescut mult mai lent. Dincolo de asta, cum am spus, numărul de participanți e foarte mic sau încă destul de mic comparativ cu nevoia din piață. Credem că e nevoie și de niște măsuri mai puternice și conjugate la nivel de reglementare, care să permită sau să susțină, să catalizeze dezvoltarea sistemului de pensii. Am menționat inițiativa noastră, de pildă, și altor participanți la piață. Dacă am pune în ecuație și alte măsuri, atunci cred că s-ar obține un efect de antrenare.
Aș menționa aici două-trei elemente care pot să fie puse repede, cred, dacă există, bineînțeles, consens pe subiect. Unul dintre ele a tot fost discutat – creșterea deductibilității fiscale pentru contribuția la pensii facultative. Astăzi vorbim de 400 de euro pe an. E o sumă foarte modestă, ca să nu sunt foarte mică. Astăzi, salariile au tot crescut și, cum ziceam, contribuția medie și deductibilitatea fiscală au rămas aproape pe loc, iar contribuția medie chiar pe loc.
„Credem că e important ca accesul la fondurile de pensii facultative să se poată realiza 100% digital, de la distanță, fără să fie nevoie de interacțiunea cu un agent de marketing persoană fizică. Am putea să punem în felul ăsta contribuția într-un fond de pensii facultative. Din punctul de vedere al aderării pur și simplu, pe picior de egalitate cu o investiție într-un fond de investiții sau la bursă, într-un fond de brokeraj.”
Pentru a cumpăra acțiuni sau a investi într-un fond, nu e nevoie de o interacțiune fizică. Totul se poate face de la distanță și sperăm că asta ar putea să fie permis de legislație în viitor. Și pentru fondurile de pensii facultative. Atunci am avea șansa să ajungem la unii dintre participanți, chiar pur în mediul online. Și iarăși, un element care poate să pară un detaliu tehnic, dar totuși credem că e important. Considerăm că e bine ca pentru economisirea pentru pensie, pentru a genera un impuls și mai puternic pentru cineva, să înceapă să economisească participanții la piață, să poată să ofere anumite avantaje, lucru care nu e permis de legislație astăzi. Și aș da un exemplu foarte simplu.
De pildă, băncile oferă pachete de produse cu anumite costuri sau chiar costuri zero într-un în pachet. Putem să zicem că sunt anumite discount-uri la comisioanele bancare pentru clienții care deschid o relație cu o bancă. Ar fi foarte bine dacă am putea ca într-un astfel de pachet să punem și o pensie facultativă. Atunci am putea să dăm niște avantaje la produsele pe care clienții le folosesc foarte des, pentru a începe o economisire într-un fond de pensii facultative. Credem că toate aceste elemente pe care le-am menționat mai devreme, alături de acțiunile distribuitorilor, pot să contribuie la dezvoltarea sistemului mai departe.
Care sunt tendințele actuale, dar și viitoare în domeniul pensiilor private și cum afectează planificarea pe termen lung?
Mihail Ion: Vedem o evoluție mai accelerată pentru adeziuni noi în fonduri de pensii facultative. Cred că în 2023 am văzut un număr de participanți noi, aproape dublu față de 2022. Și așa cum am menționat mai devreme, vedem participanți la piață care pun accent mai mare în relația cu clienții, pentru discuții despre pensii. Noi suntem bucuroși că se întâmplă asta, mândri în același timp că avem, credem, rezultate foarte bune și feedback foarte bun de la clienți. Asta se vede în numărul de adeziuni în fondul nostru de pensii. În 2023, aproape jumătate dintre adeziunile noi în fondurile de pensii au fost clienți care au ales fondul nostru Raiffeisen Acumulare. Cred că numai așa poate să fie tendința de accelerare a creșterii numărului de participanți.
„Poate la început de sfârșitul anului viitor, începutul lui 2026, sper să ajungem la primul milion de participanți la nivel de piață, în fonduri de pensii facultative.”
În egală măsură, pe lângă creșterea de noi participanți, credem că e important să-i ajutăm să înțeleagă mai departe păstrarea unei proporționalități între contribuție și veniturile personale. Asta înseamnă implicit și creșterea contribuției pe măsură ce veniturile participanților cresc. Spuneam că salariile au crescut mult, dacă ne referim la punctul de start al sistemului de pensii. Probabil că salariile au crescut de trei ori, cred. Și contribuția în fondurile de pensii a crescut mult mai puțin. Și ca să obținem un efect, ne întoarcem, e nevoie de o perioadă lungă de economisire și de o sumă care să fie și ea crescută, economisită periodic. Atunci cred că asta ar putea să fie tendința pe care să o generăm cu toții.
Efectele vor fi benefice, bineînțeles, pentru participanți. Din punctul meu de vedere, este dezechilibru financiar major care se va reflecta în curând la nivel individual, mai ales după 2030-2032. Mai departe, efectele unei acumulări pe termen lung în fondurile de pensii sunt unele foarte favorabile pentru economie în ansamblu, pentru că se creează și cu ajutorul fondurilor de pensii resurse disponibile a fi investite pe termene lungi. Și atunci banii se întorc în economie, finanțează entități private sau Guvernul și credem că e important să mobilizăm surse pe termen lung într-o țară care are nevoie majoră de investiții și bineînțeles că finanțarea lor e una esențială.
Articol susținut de Raiffeisen Bank
