Ungaria și-a exercitat încă o dată dreptul de veto pentru a deraia politica externă a Uniunii Europene, blocând miercuri publicarea unei declarații comune care denunță decizia recentă a Kremlinului de a interzice 81 de instituții media europene în Rusia, relatează Euronews.
Printre publicațiile vizate de Moscova se numără nume cunoscute în Europa, precum ORF din Austria, Der Spiegel din Germania, RTE din Irlanda, El País și El Mundo din Spania, RAI din Italia, Público din Portugalia, Le Monde și AFP din Franța și YLE din Finlanda.
Pe „lista neagră” a Moscovei se află și un site din Ungaria, portalul de știri 444, care este o publicație independentă.
Tuturor acestora li s-a interzis accesul la radiodifuziune și la spațiile online din Rusia.
Moscova afirmă că restricțiile vor fi ridicate dacă blocul comunitar anulează sancțiunile impuse luna trecută publicațiilor RIA Novosti, Izvestia și Rossiyskaya Gazeta, care sunt considerate că răspândesc propaganda pro-război. Sancțiunile europene vizează, de asemenea, și Voice of Europe, site-ul cu sediul în Olanda care a fost implicat în așa-numitul „Russiagate”.
Bruxellesul a dorit să reacționeze la decizia Rusiei cu o declarație critică susținută de toate cele 27 de state membre, deoarece unanimitatea este necesară în politica externă. Dar Ungaria a blocat această mustrare colectivă, forțându-l pe Josep Borrell, șeful politicii externe a UE, să publice o declarație pe cont propriu.
Borrell a afirmat că interdicția „total nefondată restrânge și mai mult accesul la informații libere și independente și extinde cenzura mediatică deja severă din Rusia” și a precizat clar că sancțiunile împotriva instituțiilor ruse de presă vor rămâne în vigoare.
„Publicațiile ruse de dezinformare și propagandă, împotriva cărora UE a introdus măsuri restrictive, nu reprezintă o mass-media liberă și independentă”, a scris el.
„Activitățile lor de difuzare în UE au fost suspendate, deoarece aceste posturi se află sub controlul autorităților ruse și contribuie la sprijinirea războiului de agresiune împotriva Ucrainei”, a adăugat Borrell.
Cea mai recentă decizie a Budapestei se adaugă unei lungi liste de vetouri manifestate de Ungaria, o sursă permanentă de exasperare în rândul diplomaților de la Bruxelles. În ciuda rugăminților repetate, Budapesta continuă să obstrucționeze un sprijin militar de 6,6 miliarde de euro pentru Ucraina.
Anterior în cursul acestui an, Viktor Orban a făcut notă discordantă față de colegii lui din UE când l-a felicitat pe Vladimir Putin pentru „realegerea sa”, pe care alte state membre ale blocului comunitar au refuzat să o recunoască.
Momentul ales pentru această decizie a ridică, de asemenea, noi semne de întrebare, în contextul în care Ungaria va prelua președinția rotativă a Consiliului UE pe data de 1 iulie, o poziție privilegiată care va permite țării să stabilească agenda politică și să modereze discuțiile dintre statele membre.
Trei televiziuni din România, pe „lista neagră” a Rusiei
Marți, Ministerul de Externe al Rusiei a anunțat că interzice accesul în Rusia la resursele de radiodifuziune pentru zeci de instituții media din Uniunea Europeană, ca represalii pentru o interdicție similară impusă de UE la adresa a trei instituții media ruse. Pe lista publicată de Ministerul Afacerilor Externe din Rusia se numără și trei televiziuni din România: ProTV, Digi24 și B1TV.
În total, pe lista publicată marți de Ministerul Afacerilor Externe de la Moscova se numără 81 de publicații europene, precum Spiegel, Zeit, Frankfurter Allgemeine Zeitung (Germania), El País (Spania), La Stampa, La Repubblica (Italia), Le Monde, Liberation (Franța), dar și canale pan-europene precum Politico and EUobserver.
„Ca răspuns la decizia luată de Consiliul UE la 17 mai de a interzice „orice activitate de difuzare” a trei mass-media rusești (RIA Novosti, Izvestia și Rossiyskaya Gazeta), care intră în vigoare astăzi (25 iunie, n.r.), introducem contramăsuri de restricționare a accesului de pe teritoriul Federației Ruse la resursele de difuzare ale unui număr de instituții media din statele membre ale UE și operatori media la nivelul UE care difuzează în mod sistematic informații false cu privire la desfășurarea unei operațiuni militare speciale”, au transmis oficialii ruși citați de agenția de stat rusă TASS.
Conform site-ului MAE rus, restricţiile vizează şi posturile Pro TV International (stirileprotv.ro, protv.ro), Digi24 (digi24.ro) şi B1TV (b1tv.ro).
Oficialii ruși au adăugat că, în cazul în care restricțiile asupra presei rusești vor fi ridicate, Moscova își va reconsidera, de asemenea, decizia cu privire la operatorii media sancționați marți.
Anterior, şi alte instituții ruse de presă au fost interzise în UE, inclusiv Rusia Today, după ce blocul comunitar a acuzat Moscova că foloseşte astfel de canale mass-media pentru „a-şi difuza propaganda şi a desfăşura campanii de dezinformare”.
